Centrul
Maria Beatrice
Alba Iulia
Alba Iulia, str. Lalelelor, nr. 60, Alba, România
5
Binecuvântarea Centrului Maria Beatrice din Alba Iulia – 08.09.2014

De praznicul Nașterii Maicii Domnului am fost invitat la o slujbă de binecuvântare a Centrului Maria Beatrice din Alba Iulia, împreună cu Părintele Constantin Petruț, slujitor la biserica din curtea Căminului pentru persoane vârstnice. M-am bucurat că alături de Sebastian și Iulia Onac, părinții Mariei Beatrice, au fost și cei care se ostenesc acolo (terapeuții), dar și copiii care fac recuperare la acest Centru unic din România, alături de părinții lor.

După rugăciune și binecuvântarea Centrului cu apă sfințită, le-am pus la suflet celor prezenți câteva gânduri despre legătura dintre Cruce și Maica Domnului.

De la Hristos, Crucea a devenit izvorul învierii noastre, iar Maica Domnului ne este ajutor și model de cum să ne ducem și noi crucea vieții noastre, mai ales atunci când avem în familia noastră un copil cu probleme de sănătate. Maica Domnului a simțit cum trece sabia prin inima ei atunci când L-a văzut pe Fiul ei răstignit pe Cruce, dar s-a bucurat mai mult decât oricine când L-a văzut înviat și apoi înălțându-se la cer de-a dreapta Tatălui. A putut să treacă prin toate aceste încercări pentru că Îl iubea nespus de tare pe Fiul ei, care era Dumnezeu adevărat și Om adevărat. Ea a crezut în cuvintele lui Hristos și ne-a învățat și pe noi ”să facem tot ceea ce ne va spune El”. Or, Hristos ne-a poruncit ”să ne iubim unii pe alții”, precum și El ne-a iubit pe noi, ”până la capăt”.

Aceasta este iubirea pe care trebuie s-o aibe părinții față de Dumnezeu și față de copii lor bolnavi. Tot ceea ce ni se întâmplă în viața este cu știrea și îngăduința lui Dumnezeu și spre mântuirea, adică vindecarea, de rănile sufletului nostru. Copilul este cel mai mare dar pe care-l primește o familie de la Dumnezeu. Dacă Dumnezeu îngăduie ca în familia noastră să avem un copil bolnav, trebuie să înțelegem că este binecuvântarea lui Dumnezeu pentru noi, pentru neamul nostru. Este calea pe care Dumnezeu a ales-o să ne vindece rănile și bolile sufletelor noastre. Este șansa mântuirii noastre. El este îngerul nostru păzitor, care ne ocrotește și ne păzește. Acesta este paradoxul credinței: ceea ce pare cel mai mare rău sau încercare, Dumnezeu o preface în cea mai mare binecuvântare. Este nevoie însă de credință, nădejde, smerenie, răbdare și multă dragoste, așa cum a avut și Maica Domnului față de Fiul ei.

Sebastian și Iulia au avut nu numai curajul, dar mai ales nădejdea că prin acest Centru de recuperare va veni alinare și vindecare pentru mulți copii suferinzi. Ceea ce se și realizează în fiecare zi. Am fost alături de ei de când au avut gândul de a înființa acest Centru și i-am sprijinit, mai ales cu rugăciunea, pentru că au nevoie de putere sufletească să susțină și să ducă mai departe acest proiect, care, pentru ei, este viața lor. Am văzut aceasta mereu. Dacă nu pui dragoste, dacă nu-ți pui ceva din sufletul tău în ce faci, nu este o lucrare vie și mai ales nu aduce roade. La Centrul Maria Beatrice este multă dragoste, este căldură sufletească și mai ales mult profesionalism.

Mă consider un om aproape de Sebastian și Iulia Onac și de echipa lor și cred că ne-a întâlnit Dumnezeu, ca să ne întărim și ajutăm unii pe alții.

Cu dragoste și prețuire,
Părintele Sabin Vodă